Ze robots

2_21f90da1

“Ma cheama Mitica. Palaria si paltonul dumneavoastra!” spunea un robotel de protocol dintr-un film din anii ’50 cu Iurie Darie.

La sfarsitul anului trecut, mass-media rusa anunta cu mandrie ca Armata Rosie utilizeaza vehicule telecomandate in cadrul operatiunilor de deminare din Alep (Siria).

bwf4cgfyay5jb20vc3rhdgljl3uvyxj0awnszv9pbwfnzs8xns8xmi8xos90bxbtvupsdxiuanblzz9fx2lkptcxotkz

3827423_original

Nu era insa nici pe departe vreo premiera, pentru ca “robotii” sunt intrebuintati in armate de zeci bune de ani.

“Robot” este un cuvant de origine slava, a fost introdus de scriitorul Karel Capek in anul 1920 in piesa de teatru RUR (Rossumovi Univerzální Roboti) si vine de la robotnik, adica muncitor, servitor.

capek_play

“Minele” teleghidate

ch890828

Debutul robotilor militari a avut loc la inceputul in Primul Razboi Mondial, cand francezii au testat “torpile electrice”, ideea fiind insa abandonata din cauza problemelor de natura tehnologica.

screenshot2014-12-06at12-57-33

In vara anului 1930 japonezii au reusit sa realizeze un tanc ghidat prin radio destinat distrugerii unor obiective cu ajutorul explozibilului.

1296640766_berloga-net_906308918

1451388336_2_yaponsk-teleupravl-mash-nagava

Folosind acelasi principiu, in Tara Soarelui Rasare s-au mai produs doua blindate de geniu.

1451388389_5_type97-01-dwsxip

1451388397_8_brem-se-ri

In 1921 comunistii infiintau la Moscova Ostekhbyuro (Biroul tehnic special pentru inventii militare cu destinatie speciala), sub conducerea inginerului Vladimir Bekauri.

In 1929 biroul testa un tanc Renault FT-17 caruia i se instalase echipament pentru a putea fi ghidat prin radio (sistemul “Most-1”). Anul urmator, in luna martie, era modificat in acelasi mod un tanc autohton T-18.

tt18-tele

1289312300_1288760814_8

In 1933 erau incercate alte cinci tancuri T-18 modificate, numite TT-18, TT – de la teletanc. Simultan au fost modificate cinci tancuri T-26, cu rezultate superioare modelului T-18.

tt_26_1

Teletancurile erau ghidate de un operator radio aflat intr-un tanc cu echipaj (numit TU), de la o distanta de 500 – 1.500 m. Cele doua tancuri constituiau un “grup telemecanic”.

1289312317_1288760854_10

1009

In 1935 si 1936 au fost produse 55 teletancuri TT-26, din care s-au format doua batalioane.

Teletancurile au fost intrebuintate in timpul Razboiului de Iarna din Finlanda, in special pentru a distruge cazemate cu ajutorul unor incarcaturi de explozibil de pana la 700 kg.

Eforturile sovietice de a modifica tancuri s-au intrerupt la scurta vreme dupa desfiintarea Ostekhbyuro in 1937 si impuscarea lui Bekauri in anul 1938, acuzat de tradare catre Germania.

In Occident, francezii dezvoltasera in aceeasi perioada un mic blindat telecomandat, o “mina mobila”.

06_%d0%bf%d0%be%d0%bc%d0%b5%d0%bb%d0%b5%d1%82

Armata germana a capturat prototipul dupa ocuparea Frantei si asa aparea in anul 1942 Goliath – sau pentru iubitorii de cuvinte incalcite Sonderkraftfahrzeug Sd.Kfz. 302 -, un blindat care purta o incarcatura de explozibil de 60 sau 100 kg.

goliath2

Cu o greutate de 370 kg si un blindaj de 5 mm, era operat prin cablu de la o distanta de pana la 1,5 km si avea o viteza maxima de 10 km/h.

Au fost produse 7.564 buc., in variante cu doua motoare electrice sau cu motor pe benzina.

bundesarchiv_bild_101iii-ahrens-026-12_russland_sprengpanzer_%22goliath%22

Germanii au mai fabricat doua tancuri ghidate prin radio destinate minarii unor obiective: Borgward IV Sd.Kfz. 301, in 1940 si Sd.Kfz. 304 Springer, in 1944.

borgward-iv

sdkfz-304-springer-02d

Robotii de pe Luna

ch881004

Dupa razboi, eforturile principalelor puteri militare s-au indreptat in alte directii (in special armele nucleare, rachetele balistice si avioanele cu reactie), iar “robotii” au trecut aparent in uitare.

Insa in 1970 sovieticii reuseau performanta de a trimite un vehicul telecomandat pe Luna: Lunokhod 1.

lunohod1_01

Era telecomandat in timp real, cu un delay de doar 2,5 secunde.

640px-lunokhod_control_panel_1

450px-lunokhod_control_panel_2

In cele 322 de zile de functionare, a strabatut 10,5 km si a transmis 20.000 imagini TV.

De atunci “roverele” au devenit o prezenta obisnuita pe Luna si Marte.

driving_distances_on_mars_and_the_moon

“Bombele” si “iezii”

ch890831

In 1972 pirotehnistii britanici care actionau in Irlanda de Nord introduceau in dotare un instrument ciudat: un vehicul telecomandat construit pe baza unui scaun cu rotile.

lw

Conceput de cercetatorii de la o universitate din Belfast, rolul bizarei masinarii era sa ajute specialistii britanici sa distruga IED-uri fara a se expune.

Incepand din anul urmator a urmat o serie intreaga de “roboti” numiti “Wheelbarrow”.

mk1

wheelbarrow

Urmand exemplul insularilor, si alte tari au creat astfel de echipamente.

unimex

castor

mrk

Astazi astfel de vehicule au ajuns la un grad inalt de sofisticare si exista in dotarea unitatilor de “iezi” din toate armatele.

talon01

yahalom-18

  • Dragon Runner: SUA, greutate 6 kg, viteza max 6,4 km/h

95ceb4106f13f9ad30f87fa539225de7

  • Mrk 25 (Rusia)

mpk25

  • Varan: Rusia, greutate 190 kg, viteza max 1,8 km/h, 4 ore autonomie, bratul robotic manipuleaza 50 kg, telecomandat prin cablu de 200 m sau prin radio de la maxim 1 km

p1010549

36a9157ea884e4d6da7195eb674b2f35

“Fratii” pirotehnistilor din arma geniu – pionierii – aveau o problema asemanatoare cu minele, asa ca o solutie a fost adoptarea unor vehicule blindate telecomandate destinate deminarii.

Japonezii testasera inca din anii ’30 ideea, dar din cauza (lipsei) tehnologiei, n-a fost implementata pe scara larga.

Razboaiele din Irak si Afghanistan au dat ocazia intrebuintarii unor astfel de mijloace.

US Army s-a dotat cu 41 MV-4, un fel de buldozere controlate prin radio.

main_900

Am vazut in introducere ca si rusii folosesc in Siria astfel de masini, modelele Uran-14 si Uran-6.

89403a883da681ef793d4745f5c4d25b

robot_saper_s10

uran-14

rusko-robotsko-vozilo-uran-14
14-00-ingrobot-1s-282-29

robot-saper-uran-6-v-dejstvii-660x330

cong-binh-viet-nam-nen-mua-robot-uran-6-vi-sao-e0c2a5

In spatele acestui concept sta o firma din… Croatia.

DOK-ING a fost infiintata in anul 1992 la Zagreb avand ca obiect de activitate producerea utilajelor destinate deminarii. Iugoslavia tocmai trecea printr-un razboi civil in care minele se utilizau pe scara larga indeosebi in Bosnia.

Concepute de patronul firmei –  Vjekoslav Majetic – in colaborare cu Universitatea din Zagreb, produsele sunt utilizate de armatele SUA, Rusiei (variante usor diferite), Suediei, Australiei, Italiei etc.

croatian_car_vjekoslav-majetic-docking-doking-owner640

mv-10-dok-ing-product-range

dok-ing_mvf-5_3-35120121_std

Compania vinde si un automobil electric, apropo.

doking-2_800

Mda, n-arata rau deloc. Masina, afcors.

Robo-cercetasii 

ch890830

Pe langa robotii pirotehnistilor si ai pionierilor, in Irak si Afghanistan s-au utilizat si roboti de cercetare (cu sensul situational awarness).

1682582_-_main

Una dintre vedete a fost PackBot Scout (iRobot 510) produs de firma iRobot, infiintata in anul 1990, robot cu o greutate de 14,3 kg, o viteza maxima de 9,3 km/h, raza de actiune de 16 km prin radio si 1 km prin cablu si un pret de 45.000 $,

2.000 de astfel de “masinarii” au participat la misiuni in Irak si Afghanistan, dintre care 224 in “uniforma” US Army.

weapons_robots

military-robot-22

220px-thumbnail

800px-small_unmanned_ground_vehicle_may_2007

In ultimii 10 ani au aparut o multime de astfel de “roboti” (UGV – unmanned ground vehicle).

Testudo (UK), dotat cu senzori de miscare si camera termica:

blog_13_pic_06

Recon Scout Throwbot (SUA), un robotel de 540 de grame echipat cu senzori audio, camera video si sistem IR, care poate fi aruncat pana la o distanta de 36 m si se deplaseaza cu 1,6 km/h.

recon-scout

Recon Scout Throwbot completeaza echipamente precum Explorer, o “minge” cu senzori audio si video, care trimite date pe un display care poate fi chiar comercial.

news2_02_2

explorer

eyeballr1_urban

Elbit a construit VIPeR UGV, cu o greutate de 11 kg, robot telecomandat cu ajutorul unui display montat pe casca.

elbit-viper

Lista robotilor-cercetasi este lunga si mai cuprinde:

  • Eyedrive: Israel, greutate 2,3 kg, viteza maxima 12 km/h, raza de actiune 300 m (ghidat prin wireless) si 3 ore autonomie

photo-2

6130279252_4f44f6923d_m

  • IRIS: greutate 1,6  kg, viteza maxima 5 km/h, autonomie 1-2 ore cu acumulator de 12 V, raza de actiune 200 m, GPS

6_1_large

rocu7-500x400

  • Cobra Mk 2: Franta, greutate 6,1 kg, viteza maxima 5 km/h, autonomie 2,5 ore, raza de actiune 1 km, telecomandat prin fibra optica, GPS

cobra-mk2-photo-eca-robotics

  • Nerva LG: Franta, greutate 4,5 kg, viteza maxima 15 km/h, autonomie 2 ore, raza de actiune 1 km

2012c-2-grand

cz4oghswqaebkwq

  •  TRP-3: Italia, greutate 3 kg, viteza maxima 1,8 km/h, motor electric cu baterii li-ion, autonomie 3 ore, raza de actiune 450 m, GPS

squared_medium_squared_original_trp3_s

  • Scoudier (Coreea de Sud)

201210111124327140

  • Plastun Rusia, greutate 50 kg, viteza maxima 2,5 km/h

iyhb

  • SandFlea: SUA, greutate de 4,9 kg, viteza maxima 5,4 km/h, autonomie 2 ore, poate efectua cu un rand de acumulatori 25 de salturi pana la o inaltime de 8 metri

robotsandflea

9d4680a1d95131cc4e0290d9bcc6ce80

  • RiSE: SUA, greutate 2 kg, se catara pe suprafete verticale cu o viteza de 0,3 m/s.

rise-desarrollado-boston-dynamics-darpa_tinvid20131216_0005_3

In dezvoltare exista tot felul de proiecte, care mai de care mai futuriste:

project-stars-kris-wood

hjb

Daca tot se putea trimite “un senzor” telecomandat pentru a detecta inamicul, specialistii au propus ca sistemul sa cuprinda si o arma, pentru a-l neutraliza.

Dogo (Israel) este un astfel de robot, cu o greutate de 12 kg, dotat cu un pistol Glock 26 cal 9 mm.

01-29

dogo-combat-robot

dogo

Israelienii produc si robotul Pincher, care trage cu PRND-uri de marimea unui creion.

pincher_ws

Pe celalalt mal al Atlanticului, in SUA, exista o serie de roboti de cercetare, printre care Talon SWORDS, realizat de Foster-Miller, un numar de 353 de astfel de masini fiind in dotarea US Army, in varianta EOD.

Modelul de cercetare/lupta echipat cu mitraliera M249 cal 5,56 mm a fost testat in Irak.

Cu o greutate de 90 kg, poate fi controlat pana la o distanta de 1 km prin radio sau la 300 m prin cablu, timp de 4,5 ore. Viteza este de 6,6 km/h, motorul electric, iar ca echipamente exista GPS, telemetru laser si 5 camere zi/IR.

8talon-robot-parts

swords-bot-430-1hizss7

Urmasul SWORDS este MAARS, produs de Qinetiq (greutate 167 kg, telecomandat pana la 1 km, viteza maxima 12 km/h, GPS, armament o mitraliera M240 cal 7,62 mm si patru aruncatoare de grenade M203).

maars

3952032_original

In US Marine Corps exista programul Gladiator, inceput in anul 1993, ajuns in prezent in mai multe configuratii.

Unul dintre modele, realizat de Universitatea Carnagie Mellon, are un motor electric de 32 CP care ii permite atingerea unei viteze maxime de 28 km/h, o raza de actiune de 1,8 km si este echipat cu senzor cu ultrasunete si o mitraliera cal 7,62 mm.

the-us-marine-corps-gladiator-tactical-unmanned-ground-vehicle-packs-a-punch-with-missiles-and-machine-gun-mounts

gladiator-4

Panaoplia de UGV-uri experimentate de americani este foarte cuprinzatoare, intre anii 2007 si 2013 fiind investiti 4 miliarde $.

In Fortele Armate americane exista aproximativ 1.700 roboti, iar tinta este obtinerea unui raport de 1 robot la 29 militari.

fcs-ugvsummary

Am vazut mai sus ca sovieticii au fost printre pionierii roboticii militare.

Interesul sovieticilor pentru acest domeniu a scazut dupa anii ’40, fiind revitalizat insa dupa accidentul de la Chernobil, cand la Universitatea Tehnica de Stat “Bauman” au fost produsi trei roboti care au si fost trimisi in zona dezastrului.

08

robot-mobot-chernobyl

04

Trupele chimice au primit un vehicul blindat de geniu telecomandat – Klin-1.

1398428864_8_mashina-upravlnnya-kompleksu-klin-1

Astazi exista 41 de proiecte in lucru, dintre care trei majore, si pana in anul 2019 rusii si-au propus ca 30% dintre mijloacele de lupta sa fie robotizate (un obiectiv destul de ambitios). Primii roboti au intrat in dotare in anul 2015 in trupele de geniu.

In anii ’80 un centru important de dezvoltare a fost in cadrul Academiei Tehnice a Fortelor Aeriene. In prezent Institutul Central de Cercetare in Inginerie “Tsniitochmash” din Klimovsk desfasoara ele mai ample studii.

fce0qks9mkq

%d0%bf%d1%80%d0%be%d1%85%d0%be%d0%b4%d0%bd%d1%8b%d0%b5-310x530

klimovsk013

In anul 2012 se infinta Fundatia pentru Studii Avansate, care avea printre obiective si sustinerea financiara a dezvoltarii unor roboti.

akademiya_4

6bf10ccc-d0d0-4c26-8d42-d6ed71771a83_1

Fundatia are in subordine Centrul National pentru Dezvoltarea Roboticii.

Primii pasi au fost facuti prin transformarea unor blindate clasice in vehicule teleghidate.

Robot-2 (varianta T-72):

70cc0b5b7b15t

Udar (varianta BMP-3):

udar_bmp

Astfel de blindate exista si in trupele de geniu:

brm3ma

Tot trupele de geniu au primit robotul MRK-61, cu o greutate de 800 kg, care are o autonomie de 4 ore, o raza de actiune de 300 m prin cablu si 600 m prin radio si poate manipula cu bratul greutati de 100 kg.

asdasfa235

MRK-002-BG-57 este un UGV de 1,1 t, atinge 35 km/h, are o raza de actiune de 5 km si o autonomie de 10 ore si este echipat cu o mitraliera Kord cal 12,7 mm sau un tun automat cal 30 mm, calculator balistic, telemetru laser, platforma girostabilizata, camera termica. Poate strabate 250 km si angaja 10 tinte. Este protejat impotriva bruiajului si are un mod autonom de actiune, preprogramat.

A intrat in dotarea Trupelor de Rachete Strategice, executand paza la cinci silozuri de rachete balistice intercontinentale.

mrk-0020bg-57_180414_6

1477819250_1

Printre realizarile rusesti se mai numara:

  • Nerehta: greutate 1 t, armament mitraliera Kord cal 12, 7 mm, aruncator grenade cal 30 mm, raza de actiune prin radio 20 km

nerehta

2214

  • MRK-27 BT: greutate 170 kg, raza de actiune 200 m prin cablu si 500 m prin radio

robot_141220_03

77446550

  • Spir: greutate 248 kg, viteza maxima 5 km/h, autonomie 3 ore, raza de actiune 1 km, armament 1 mitraliera cal 7,62 mm

1412117187_robot2

  • Arbalet: raza de actiune 2,5 km, armament 1 mitraliera PKM cal 7,62 mm

20150912_arbalet_full702x486_thumb500x346

  • Strelok: greutate 450 kg, viteza maxima 4 km/h, raza de actiune 5 km in mediu urban, 20 km in alte zone, motor combustie interna de 11 CP, armament 1 mitraliera PKM cal 7,62 mm

robot-russe

  • Platform- M: greutate 800 kg, viteza maxima 10 km/h, raza de actiune 1,5 km, autonomie 10 ore, statie radar, armament 1 mitraliera cal 7,62 mm si 4 aruncatoare grenade antitanc RPG-26

7687

b5zg9giceainjh1

Vedeta ramane insa Uran-9, despre care se stie doar ca are o greutate de 2 tone si poate atinge 40 km/h.

uran91

uran9

5a2500f66481cc11b6af91dd363281e8

1304_900

Franta a dezvoltat incepand din anul 1994 blindatul telecomandat Syrano, conceput pe baza Wiesel. Are o raza de actiune de 10 km si o viteza de 40 km/h, iar ca echipamente un telemetru laser, CCTV, LIDAR, aparat de vedere pe timp de noapte cu termoviziune.

16c16d26babe00b3537e744f6715447d

China a inceput relativ tarziu cercetarile in domeniu, de aceea incearca din greu sa recupereze handicapul.

1529576_-_main

chinese_army_to_organize_unmanned_ground_system_challenge_conquer_obstacle_2016_640_003_zpsyjjlk1ef

Una dintre realizari este SHARP Claw 1, un copy-paste in traditia obisnuita chineza, cu o greutate de 120 kg , inarmat cu o mitraliera cal 7,62 mm.

sharp-claw-1-ugv-unmanned-ground-vehicle-chinese-2

Chinezii s-au apucat si de transformarea unor vehicule blindate in vehicule telecomandate.

chinese_army_to_organize_unmanned_ground_system_challenge_conquer_obstacle_2016_640_002_zps4qf1yvgz

In Europa, Oto Melara ofera un UGV interesant, TRP-2 RISTA, cu o greutate de100 kg, o viteza maxima de 15 km/h, autonomie de 4 ore, motor electric Brushless pe baterii li-ion, armament 1 mitraliera Minimi cal 5,56 mm, 1 aruncator de grenade cal 40 mm.

trp2_rista_dkdjkdjkd1

UGV-uri au fabricat chiar si tari mai putin avansate tehnologic.

India:

drdo-mass

Iran:armed-iranian-robot

8d4db73d-b8b0-40cd-9631-fed14000607d

nezaja14

Bielorusia:

adunok_full783x492_thumb500x314

Irak:

073007cc82ce1-700x351

irak

tiz-robot

1-u4urw1jnjmblqxrcfhs5gw

Unul dintre cele mai interesante proiecte este RoboScout Gecko, un vehicul german de 3 tone, cu o autonomie de 400 km prin comunicatii via satelit (!), viteza maxima 80 km/h, sarcina utila 250 kg, motor hibrid diesel-electric 15 KW pe baterie li-ion, sistem scanare cu laser, conducere autonoma.

news2_23_1

news2_23_5

O alta familie de UGV-uri destul de avansata produce Milrem, o asociere estoniano-singaporeza.

19ab9f8c

a-bit-like-legos-but-with-more-guns

cbq0yohxiaalror

1682627_-_main

themis-adder

p1682626

Autonomii

7aa52935e3d06866bfbd82ab95b22d57

Majoritatea robotilor prezentati pana aici necesita un operator, avand capacitati de deplasare autonoma reduse.

In anul 1966, la Stanford Research Institute incepea dezvoltarea primului robot autonom: Shakey.

a-short-history-of-robotics-4-638Sovieticii s-au apucat si ei de un program asemanator, in 1984 la Insitutul de Cibernetica, Senzori optici si tactili a fost experimentat la comanda ministerului apararii un vehicul autonom, care utiliza retele neurale.mavr

Astazi exista mai multi roboti care pot lua decizii.

  • Samsung SGR-A1, un sistem de paza dezvoltat de Samsung si Universitatea Coreea. Are o greutate de 117 kg, iar senzorii (telemetru laser, aparat de vedere pe timp de noapte cu termoviziune) au o “bataie” de 4 km pe timp de zi si 2 km pe timp de noapte. Armamentul consta intr-o mitraliera cal 7,62 mm si un aruncator de grenade cal 40 mm.
    samsung-sgr-a1

1410803555627_wps_1_cheonan_republic_of_korea

  • Sentry Tech este un sistem israelian dezvoltat in anul 2007, insa este conectat prin fibra optica la un operator.

auto-kill-zones
%d1%80%d0%be%d0%b1%d0%be%d1%82-%d0%b2%d1%8b%d1%88%d0%ba%d0%b0_sentry_tech

Rusii au amplasat recent in zona unor silozuri nucleare un sistem asemanator.

sfot500

ru

Acesti “roboti” sunt oarecum asemanatori cu dronele din filmul “Oblivion”, insa diferenta esentiala este ca sunt ficsi, nu mobili.

oblivion-drone-faceoff

Dupa cum probabil va imaginati, au inceput deja si cercetarile in directia obtinerii unor vehicule autonome mobile.

Vetronics Technology Integration (VTI) a dezvoltat incepand din anul 2003 un program prin care doi operatori controleaza 10 transportoare blindate Stryker.

52

In anul 2007 BAE Systems a prezentat “Black Knight”, un blindat dotat cu un tun cal 30 mm, o mitraliera cal 7,62 mm, care poate atinge 77 km/h cu ajutorul unui motor de 300 CP.

Este controlat dintr-un MLI Bradley prin wireless si are capabilitate autonoma de deplasare, gratie senzorilor cu care evita obstacolele.

7680

8180c99f174c451447ae1e992c7e4df8

Chiar mai avansat este Crusher, un UGCV realizat in anul 2006 pentru DARPA de Universitatea Carnagie Mellon, cu o greutate de 6,5 t  si 3,6 t sarcina utila, echipat cu telemetru laser, camere video, LIDAR si care poate atinge 42 km/h cu motorul hibrid de 282 CP . Autonomia pe baterii este de 16 km. Datele obtinute de senzori sunt trimise la 1 km prin fibra optica.

darpa-crusher

Americanii au studiat si conceptul XM1219 ARV, un vehicul autonom de 2,5 t, insa programul a fost intrerupt in anul 2011.

xm1219

In Statele Unite nu este insa seceta in materie de inovatie si concurenta, ba chiar din contra.

d503b02b

3us-military-robots

Rusia are mult de recuperat in domeniul robotilor autonomi, insa lucrurile au inceput sa se miste.

MARS-A 800 este un vehicul de 600 kg cu un motor de 65 CP care poate transporta 6 militari cu pana la 35 km/h, pe o distanta de 200 km. Se deplaseaza autonom cu ajutorul Glonass si a scanerelor cu laser pentru evitarea obstacolelor.

mars-avrora

Chinezii au produs si ei un vehicul asemanator, dar pe roti.

img_7576

Rusii au dezvoltat si un software numit Unicum, care permite coordonarea a 10 roboti, care au si capabilitatea de a se deplasa autonom.

In Israel a intrat in dotare vehiculul de patrulare autonom Guardian, de 1,4 t, cu o viteza maxima de 50 km/h si autonomie de 24 h.

guardium

Humanoizii

Majoritatea UGV-urilor se deplaseaza pe roti sau pe senile, insa exista roboti care au “picioare”.

BigDog LS3 este un robot semi-autonom cu motor electric, cantareste 180 kg, are o autonomie de 32 km, o viteza de 11 km/h si capacitatea sa ocoleasca obstacole. Se poate deplasa atat cu ajutorul GPS-ului si a unor waypoint-uri, cat si urmarind un lider.

2-5

Rusii au realizat o varianta asemanatoare, care insa a fost prezentata doar static.

20160427_lynx_2

Boston Dynamics – producatoarea robotului BigDog – este totodata si una dintre cele mai avansate companii in acest tip de cercetare, fabricand si roboti de tip humanoid.

screen-shot-2016-03-19-at-12-31-26-am

In Rusia a fost conceput SAR-401 Avatar, un robot humanoid care pare mai mult o realizare PR.

19_avatar4

wx1080

aaeaaqaaaaaaaalnaaaajgi1ytg1mtkwltfmotytndy5ns1imwq1ltlimmqxowzlotm0oq

Vecinii

Cum sta situatia tarilor din jurul nostru?

  • Ungaria are in cadrul unitatii EOD a armatei trei roboti Rheinmetall TeleMAX (greutate 80 kg, viteza maxima 4,7 km/h, autonomie 4 ore, bratul robotic poate ridica 5 kg) si trei buc. LM Andros F6A (greutate 220 kg, viteza maxima 6 km/h, bratul robotic poate manipula greutati de pana la 61 kg, autonomie 4 ore, raza de actiune 1 km prin radio si 365 m prin fibra optica).

unimogp201-jpg-pagespeed-ce-91m30a8wuu

afganistan_robot_2

Honvezii au cumparat si niste roboti-carausi fabricati in Elvetia, pentru una dintre institutiile lor.

dsc04951_640

  • Serbia are in cadrul unitatii antitero Cobra roboti germani tEODor (greutate 375 kg, viteza maxima 3 km/h, raza de actiune 200 m prin fibra optica, bratul robotic poate ridica obiecte de pana la 100 kg).

serbia-cobre

Sarbii au conceput si un robot destinat misiunilor antitanc comandat prin wireless si echipat cu doua aruncatoare de grenade cal 90 mm: Milica.

milca

  • Ucraina produce prin Ukroboronprom un UGV numit Phantom. Viteza maxima este de 38 km/h, raza de actiune 20 km prin radio sau 5 km prin fibra optica, iar armamentul consta intr-o mitraliera cal 7,62 mm si aruncatoare de grenade.

phantom

ukroboronprom-presents-modified-phantom-unmanned-vehicle

Tot Ukroboronprom ofera robotul Piranha, cu o raza de actiune intre 2 (fibra optica) si 10 km.

tank-robot

piranha

Mda, not bad.

  • Bulgaria are un robot in cadrul unitatii EOD din Regimentul 55 de geniu.

20151113024416_dsc00576-1

  • Les notres

In anul 1944 (!) in Romania se testa un vehicul telecomandat cu o greutate de 2 tone. Se mai stie doar ca prototipul a fost “completat” si probabil distrus de sovietici in toamna anului 1944.

goliath_1

Roboti pentru unitatile EOD exista atat in BAT (prima unitate care i-a avut in dotare), cat si in Politie (Serviciul Pirotehnic, modelul este Digital Vanguard) sau Grupurile EOD infiintate in MApN.

175229maxim

rtemagicc_bomba2

antitero-sri

08-poza2

08-poza4

robot-interventie

Roboti pentru misiuni de deminare au fost produsi si la UTI sau Academia Fortelor Terestre din Sibiu.

defense-eod

sibiu

sibiu1

What next?

Asteptarile pe care le aveam de la roboti ne-au fost modelate atat de carti (celebrele reguli ale lui Asimov) cat si mai ales de filmele sefe.

robotsinmovies

In general robotii din filme erau ori humanoizi, ori niste masinarii simpatice, cu rotite.

2015034402bots

Doar recent paradigma a inceput sa se schimbe in cinematografie (TARS din Interstellar).

qs_b379ed9cfbd147568d7360fecb3e8ae4

Insa armate de roboti sunt de ani buni printre noi, iar numarul lor creste rapid.

real2

Robotii industriali:

industrial-robots

figure1-16

robotdensitygraph

In ultima vreme tipurile de roboti “civili” s-au diversificat si au aparut chiar vehicule autonome (Google Waymo sau Tesla).

bi-graphicsself-driving-car

tesla

In Japonia exista pana si un robot psihoterapeutic, Paro.

paro

Tot japonezii au trimis primul robot in spatiu, pe Kirobo.

kirobo

De altfel in Japonia robotii humanoizi de protocol au inceput sa fie o prezenta obisnuita.

HRP-4C “Miim”, robot realizat de AIST Tokio. Expresiile faciale sunt realizate cu ajutorul a 8 motorase, iar deplasarea si miscarile cu altele 30:

mtcznta5oa

3573727012_eb1c56109d_z

Aiko Chihira, realizat de Toshiba, un robot care lucreaza la un magazin din Tokio:

receptionisttokyorobot

Actroid, conceput de Universitatea din Osaka, cu 47 de articulatii si piele din silicon.

Dupa cum va inchipuiti, da, cineva s-a gandit deja si la asta:

realistic-sex-robot-thumb

realdoll-bot-instagram-640x480

true

RealDoll a anuntat ca va dezvolta “papusi” dotate cu inteligenta artificiala si capacitati motrice.

Tehnologia avanseaza rapid si chiar daca mai raman multe probleme de rezolvat, momentul in care va aparea un robot-humanoid cu motricitate asemanatoare noua, cu constiinta de sine si care sa rezolve testul Turing, deja se intrevede.

russian-robotics-skolkovo-perspective-5-638

Acest lucru da nastere unor intrebari de natura filosofica, printre care daca nu cumva cream masinarii care intr-un final ne vor distruge.

screen-shot-2016-03-31-at-6-48-27-pm

Sau poate cine stie, din contra, ne vor salva.

9c176338ce3fcbb1bc1630ae87b294d1

ospi4zob

Advertisements

13 comments

  1. Vali · February 28

    Tot la categoria “les notres”, ACTTM a scos o bila similara cu Exporer: Sistem Antitero Portabil de Observare si Supraveghere in Spatii Inchise.

    Like

    • tactiqthink · February 28

      As zice io ceva, dar nah, nici ziua si nici cazul nu sunt potrivite. M-am abtinut sa comentez despre ce (?) face ACTTM

      Like

      • Vali · March 1

        OK, ma asiguram ca stimabilii au fost pusi la zidul rusinii cu intentie. Daca-i scoatem din ecuatie, nu raman foarte multi care ar putea, chiar daca ar vrea, sa faca asa ceva. Sectorul civil privat (UTI nu-i nici una, nici alta) nu prea se inghesuie.

        Like

      • tactiqthink · March 1

        Una dintre solutii e ce fac americanii si mai nou si rusii: ofera printr-o agentie fonduri unor firme private sau universitati pentru cercetare/producerea unor UGV. Ei cu banii, aia cu specialistii.

        Sarbii si ucrainenii inca sunt pe modelul centralizat, comunist, cercetarea si productia se fac “in house”.
        Nu exista concurenta.

        Like

      • Vali · March 1

        Modelul asta al agentiei care ofera fonduri de cercetare pentru firme si universitati exista si la noi. Rezultatele (nu) se vad: proiectele facute de universitati nu reusesc sa ajunga sa fie puse in practica iar firmele private nu se inghesuie in domeniul militar pentru ca nu asa e traditia. Cum nu aveam producatori privati de traditie, care sa stie ce vrea MApN-ul, aproape nimeni nu se risca sa co-finanteze un proiect care o sa rezulte intr-un produs nevandabil. Pe scurt, n-avem firme puternice, cu adevarat private care sa faca R&D in domeniul apararii. Deci tot la stimabilii de mai sus trebuie sa ne intoarcem si sa reparam ce nu merge. Sau facem sa avem acele firme private, prin ce minune, nu stiu.

        Like

      • tactiqthink · March 1

        Cine da fonduri, Ministerul Educatiei?
        La americani DARPA cred ca finanteaza proiectele 100%, deci firmele nu trebuie sa vina decat cu creiereala. Din ce citeam si fondul ala rusesc tot asa procedeaza: aduce o tema de cercetare si bani, iar firmele vin doar cu solutia de rezolvare.

        Like

      • Vali · March 1

        Da, Ministerul Educatiei. La MApN cred ca e un mecanism de finantare inchis, inaccesibil firmelor private, PSCD – nu stiu sigur.
        Pentru copierea 100% a modelului american ar trebui ca ACTTM sa devina un fel de manager de programe care ar fi atribuite firmelor private. Ei sa propuna temele, sa faca selectia si sa monitorizeze desfasurarea. Si sa dea banii, evident.

        Like

      • tactiqthink · March 1

        La Educatie apele sunt tulburi rau… Am stat la o bere cu oameni din minister si e greu de destelenit mlastina, multa birocratie, unu zice hais altul cea, intervin si ONG-uri (unele bine intentionate) si galeria atotcunoascatoare de pe Fakebook samd. Ma rog, nu e treaba mea.

        Pe cercetare consider ca poate singurul politician care a facut ceva concret si in mod constant este Varujan Pambuccian, care e un om deosebit.

        La faza cu ACTTM manager de programe subscriu. Poate o finantare de catre Guvern (Educatie-Economie-Aparare-ITA/SRI) ar fi mai potrivita, ar avea impact mai mare. Nu stiu, nu ma pricep la cercetare de-asta, ci la alt gen 😀

        BTW http://www.goodagency.ro/interviuri-si-comentarii/13498-ministerul-aprrii-naionale-interesat-de-finanarea-cercetrii-in-domeniul-armatei.html

        De asemenea, Vatavu a precizat că în perioada 2021 -2027 va fi un program multianual de finanţare a cercetării pentru Apărare care îşi propune să aducă la aceeaşi masă toate instituţiile cu potenţial de a aplica să participe la competiţii şi să ia legătura cu statele membre.

        Like

  2. Han Fastolfe · March 6

    Pe linga fierataniile enumerate mai sus, mai sint citeva care merita atentie (nu sint subiectul acestui comentariu). Practic, intreg mapamondul a descoperit astazi dronele, neexistind o saptamina fara un anunt din domeniul U*V. Ceea ce cred ca trebuie urmarit este evolutia tehnologiei care va putea fi utilizata (dincolo de camere, motoare, baterii, electronica de control a fierului) in viitor – capacitatea masinilor de a invata, de a lua decizii, de reprezentare a realitatii, de navigare autonoma (pe bune, nu urmind un traseu prestabilit), de efectuare a unor operatiuni, de interactiune cu mediul, de functionare fara sughituri. Din acest punct de vedere sint citeva organizatii care merita urmarite (Boston Dynamics, DARPA si produsele ei, Google, Microsoft, Uber).
    Sa nu ne mintim cu cercetarea in Romania. E la terapie intensiva si ar merita sa ii pregatim macar un serviciu funerar decent.
    Inca ceva, referitor la dialoigul din Automata. E posibil ca noi sa fim parte activa a evolutiei – facem tot ce putem pentru a avea viata sintetica. Fi-vom zei ce vor cadea in mizerie (nu ca nu am fi deja)?

    Like

    • tactiqthink · March 6

      Probabil va fi ce spunea mai acum o saptamana Elon Musk in Dubai, vom deveni cyborgi ca specie, deja DARPA are pe teava niste proiecte pe linia asta.

      Like

      • Radu · March 7

        Chestia cu cyborgii pare destul de realista in ultimul timp, la fel si cu interactiunea organic-tehnologic
        http://news.nationalgeographic.com/news/2004/11/1119_041119_brain_petri_dish.html
        25.000 de neuroni de soarece, pusi intr-o farfurie din aia de laborator si conectati intre ei si cu niste electrozi legati la un computer au invatat sa piloteze un F-22 pe un simulaltor de zbor (din ce inteleg a fost vorba doar de chestii mai simple, gen sus-jos, stanga-dreapta, oricum destul de impresionant).

        Ma gandesc ca o retea mult mai extinsa de neuroni umani (poate chiar sintetici, facuti la imprimante 3D, am inteles ca deja pot face chestii biologice la ele), cuplata cu un computer performant ar putea probabil sa fie creierul unor drone autonome sau chiar independente si sa le piloteze la fel de bine ca un pilot uman in carlinga fara sa fie nevoie de control de la sol, probleme de bruiaj etc.
        Un computer conectat la creier, plus chestii schimbate in organism, de la oase din materiale usoare dar mult mai rezistente la organe printate care sa le inlocuiasca pe cele afectate deja nu mai pare chiar asa de SF.

        Like

      • tactiqthink · March 7

        Cu creierul uman lucrurile sunt mai complexe, este sensibil la intruziuni, baietii de la Langley au avut un proiect cu Universitatea McGill inca din anii ’50 si rezultatele au fost negative.

        Sa vedem daca DARPA va avea mai mult succes http://www.defenseone.com/technology/2015/11/us-military-developing-brain-implants-boost-memory-and-heal-ptsd/123784/

        Like

      • Han Fastolfe · March 7

        Ciborgizarea este o directie in care am putea merge pentru a extinde capacitatile pe care le avem de a obtine informatii din mediul inconjurator si de a actiona (augmentarea organelor de simt si imbunatatirea performantelor fizice). Apoi interfatarea directa cu masinile, insa facuta cum trebuie, utilizind masina ca pe o extensie a corpului, fara efort voluntar. Evident, orice tehnologie de interactiune directa cu creierul care va deveni standard va determina modificari evolutive la nivel anatomic.
        A doua directie este dezvoltarea de tesut nervos sintetic, care sa se comporte asemenea creierului uman. Exista deja circuite integrate cu cite 1024 de neuroni care pot fi cascadate pentru a creste capacitatea de procesare si care sint utilizate cu succes in recunoasterea de patternuri sau actiuni cognitive (ex: sortare obiecte, detectare semnale, detectare anomalii, clasificare a datelor, urmarire a obiectelor). Pina la urma mimetismul si intelegerea lumii in care traim determina pasii cei mai mari in cercetare.

        25.000 de neuroni de soarece, pusi intr-o farfurie din aia de laborator si conectati intre ei si cu niste electrozi legati la un computer au invatat sa piloteze un F-22 pe un simulaltor de zbor
        Au mai fost experimente de genul acesta cu o libelula care se orienta intr-un zbor simulat si parca niste experimente cu albine.

        Cu creierul uman lucrurile sunt mai complexe, este sensibil la intruziuni
        Pai in momentul in care vom avea primul creier conectat la retea, vom avea si primul hacker care il va sparge. 🙂 E scris in cursa continua intre conectivitate si cei ce exploateaza vulnerabilitatile de securitate.

        Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s